[Titlu in limba romana: Mereu in offside]

CoolRank: 6/10

– atmosfera & entertainment: 6/10

– regie: 7/10

– actori: 7/10

– scenariu: 6/10

– montaj: 6/10

Nota IMDb: 5.2/10

Offside, sau pozitia afara din joc, conform DEX-ului (si tatalui meu), este un termen din fotbal, care desemneaza o pozitie neregulamentara de joc in terenul advers. Acum ca m-am lamurit si nu prea cu definitia din traducerea titlului, filmul lui Muccino aduce un Gerard Butler aratos, un pusti foarte simpatic, vecine desprinse din Neveste Disperate si o poveste cat se poate de clasica despre familie si alegeri. Pacat ca scenariul nu aduce nimic in plus fata de alte povesti din ciclul ala, “micul ii aduce din nou impreuna pe parinti”. Dar pustiul si filmul sunt simpatici.

Dad, please don’t leave. (Lewis)

George Dryer (Gerard Butler), candva un fotbalist exceptional, cu un accent scotian si atitudine de playboy fara de pereche, acum are probleme. E falit, e divortat si nu se poate mandri ca a fost pana acum tatal anului. Decis sa-si schimbe viata, George se muta intr-un orasel unde vecinele sunt aratoase si iubarete de zici ca au picat direct de pe Wisteria Lane. Vecinele sunt Barb (Judy Greer), proaspat divortata si in mare nevoie de incurajari sentimentale, Denise (Catherine Zeta-Jones), fosta vedeta de televiziune actualmente o cougar mom, Patty King (Uma Thurman) nevasta sponsorului echipei de fotbal (Dennis Quaid) si adepta a jocului cu focul, ultima, dar mereu cea dintai in inima lui George, Stacie (Jessica Biel).

Ne lansam in focul jocului, iar filmul ofera doze de umor pe seama personajelor si muierilor din catun ce-l alearga pe Dryer – ajungi sa te intrebi daca in orasul ala toti barbatii disparusera fara urma sau zaceau epuizati prin case. Lewis (Noah Lomax), baiatul lui George, ii vrea pe parintii sai din nou impreuna. Dryer mai are pe cap, pe langa pozitia de antrenor al echipei de fotbal, si sirul de avansuri din partea doamnelor, sarcina de a o recuceri pe Stacie si de a fi un tata copilului sau. Daca Butler si Biel au chimie aproape de zero, Butler si Lomax sunt adorabili impreuna, iar filmul de fata castiga pe seama scenelor dintre cei doi. Filmul este foarte previzibil in ceea ce priveste actiunea, dar pana la final tandemul tata/fiu si Butler ne tin lipiti pe ecran. Mai adaug si faptul ca Gerard Butler are scene destule la bustul gol cu patratelele foarte bine lucrate, ca satisfactia doamnelor sa fie garantata.

I have a boy who needs me to start being a father. (George Dryer)

Nu se poate vorbi in Playing for Keeps despre o noutate in filmele romantice. Nu te plictiseste, dar cele 106 minute batute pe muchie sunt parca un pic cam mult. La fel de mult si fortat cum este si jocul lui Butler, in incercarile sale de a nu ceda avansurilor nevestelor disperate si de a reface relatia tata-fiu, ca in cele din urma sa se impace si cu mama copilului. Una din marile probleme in scenariu este relatia lui Stacie cu actualul iubit, un fel de statuie ce nu scoate mai mult de zece cuvinte in tot filmul si a carui soarta in film o ghicim din clipa in care Butler isi parcheaza decapotabila in fata curtii lui Biel.

Dar trecem peste momentele ce le putem anticipa cu usurinta, ne concentram pe jocul actorilor si pe poveste, iar unul din marile atuuri ale filmului este Lewis. Poate Jessica Biel mi s-a parut prea rece si neconvingatoare, dar duoul Butler/Lomax a fost atractia filmului. Pe undeva pe parcursul filmului, Dennis Quaid dispare pe nepusa masa, la fel cum a si aparut in film, si poate nu ar fi stricat ca, pentru a scoate in evidenta relatia Stacie/Dryer, afluxul de fuste pe langa Scotianul nepereche sa fie redus – o sa obiectez la multe lucruri in viata, mai putin la secvente cu Gerard Butler la bustul gol. Dupa cum spuneam, punctul forte al filmului este accentul pus pe relatia tata-fiu, iar daca la chimia mama/tata lucrurile sunt fortate, George si Lewis ne tin antrenati in poveste.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Filmul face o parada din nevestele vesele ale oraselului ce-i dau tarcoale lui Dryer, care mai de care mai sexoasa. Daca Uma Thurman este o prezenta stearsa, Catherine Zeta-Jones este una foarte reusita, mizand pe sex-appeal in secventele cu Butler. Jessica Biel se straduieste sa fie naturala, dar forteaza prea mult nota de fosta nevasta inca amorezata de ex, iar actualul partener de viata pare mai mult coleg de camera decat iubit. Gerard Butler si Noah Lomax sunt cei ce dau ce-i mai bun in povestea lui Muccino. Muccino, pe care-l stim cu o alta poveste induiosatoare (The Pursuit of Happyness), se pare ca in prag de sarbatori a mutat actiunea de la oras in suburbie, dar tot pasionat de relatii tata/fiu a ramas. Playing for Keeps nu se ridica la nivelul filmului The Pursuit of Happyness, dar merge in prag de sarbatori.

Ce spun criticii despre Playing for Keeps?

Criticii dau de pamant cu Playing for Keeps. Pe IMDb, lui Playing for Keeps i se acorda scorul 5.2/10. Pe RottenTomatoes, Playing for Keeps este macelarit la propriu – prospetime pe tomatometru 2%, rating de 3.4/10, dar tot se gasesc 54% din vizitatori ce vor sa vada filmul lui Muccino. Stephen Farber de la Hollywood Reporter are cuvinte de lauda pentru o distributie atragatoare angrenata intr-un film cu un scenariu slab. Ba mai mult, Christy Lemire de la Associated Press gaseste si elemente misogine in film. Totusi, e Gerard Butler, iar doamnele se aruncau primele asupra lui in film. Pe Metacritic de intram, cu durere in suflet observam un scor de 30/100 pentru Playing for Keeps. Fara lovituri de la 11 metri, calificare ratata si retrogradare. Scurt si fara alte comentarii. Dar sa nu fiu Grinch de sezon.

Verdictul KoolHunt.ro

Desi critica nu a primit Playing for Keeps cu bratele deschise si scenariul este cat se poate de simplist, cu prea multe vedete aruncate pe ecran, avem o poveste frumoasa, despre un tata ce vrea sa-si cunoasca copilul si sa petreaca mai mult timp impreuna cu el. Vorba celor de la VH2, trece vremea si ramai cu amintirile. In prag de sarbatori, e un film de familie placut, fara prea multa bataie de cap si fara pretentii la intorsaturi de situatii. In caz ca nu gasim ceva pe Hallmark, sa stam acasa, merita sa iesim la Playing for Keeps.