CoolRank: 8/10

Nota IMDb: 7.9/10 

Am anuntat de curand nominalizarile la Oscar 2009. Dupa ce Kate Winslet a inceput anul, castigand 2 globuri de aur in aceeasi editie 2009 a acestora – pentru rol principal in Revolutionary Road si pentru rol secundar in The Reader – iata ca tot ea naste controverse si in ceea ce priveste Oscarurile 2009. Ei bine, se pare ca Academia de Film nu se putea hotari daca rolul ei din The Reader este sau nu secundar. La Oscar si premiile BAFTA a fost nominalizata pentru The Reader – cea mai buna actrita in rol principal, desi pentru acelasi rol a castigat deja Globul de Aur 2009 pentru cea mai buna actrita in rol secundar. Cine mai stie pe cine sa creada?! Asa ca am decis sa vizionez The Reader si sa iau singura decizia…

Una dintre cele mai frumoase si mai sensibile povesti de dragoste

In ultima vreme, dupa multe filme romantice uber-siropoase vazute in copilarie, nu ma mai las asa usor impresionata de filme si povesti de dragoste. Mai ales cele clasice pot spune ca nu imi spun mare lucru. The Reader este totusi – atat ca poveste de dragoste, cat si ca poveste de viata – de o sensibilitate superlativa. Gingasia povestii de dragoste, in care cei 2 comunica din inchisoare, dupa multi ani de la consumarea relatiei lor erotice, prin casete pe care el se inregistreaza citindu-i carti este superba. Mai ales jucata de Kate. Felul in care iubirea si increderea lui o ambitioneaza pe ea sa isi depaseasca handicapul care o marcase – analfabetismul si lupta care se da in sufletul sau in permanenta intre ceea ce stie si crede ca este drept si dragostea absoluta pentru ea este mistuitoare si jucata superb.

Holocaustul nu pot spune ca ma poate impresiona in acest film, dupa pelicule cum au fost Sophie’s Choice sau Lista lui Schindler. Dar nu acesta este centrul scenariului The Reader. Regizorul Stephen Daldry va este cunoscut pentru regia filmelor The Hours si Billy Elliott, iar in The Reader face o treaba acceptabila.

Verdict: rol cat se poate de principal pentru Kate Winslet

Nu v-am ascuns niciodata faptul ca Winslet este actrita mea preferata. Revolutionary Road a reusit totusi sa ma dezamageasca – ea joaca si arata superb, di Caprio nu se lasa mai prejos, dar filmul mi se pare greu de suportat si oarecum degeaba. Usor asemanator cu Little Children, dar in nici un caz avand acelasi farmec. Ei bine, The Reader este si el un film greu. Dar mult mai motivat si cu adevarat interesant. Nu un film facut degeaba, desi dificil de digerat. Iar Kate Winslet joaca minunat, intr-adevar.

Ca si mica barfa, Kate arata in The Reader – evident, datorita rolului – mult mai rau decat in Revolutionary Road – unde a slabit, s-a aranjat, e blonda si arata mai bine ca niciodata – dar joaca bine si este la fel de frumoasa cum ne-am obisnuit.

Verdictul mi-a fost clar. Este personaj principal. In jurul ei se petrece intreaga actiune a filmului, ea fiind personajul care o declanseaza, personajul care traieste drama interioara si care o provoaca si pe cea din viata personajului principal masculin cu care traieste o poveste de dragoste cel putin ciudata. Or fi baut ceva cei care au facut nominalizarile pentru Globurile de Aur 2009? Sau au dorit de la bun inceput sa ii dea doua premii in aceeasi editie? Sper ca a doua varianta si m-as bucura desi a fost cu premeditare.

Ralph Fiennes joaca foarte bine, nu neg, dar figura lui de aici, ca si cea din The Duchess sunt foarte dificil de suportat. Cei care stau mai prost cu nervii este posibil sa isi doreasca la vederea eternului obsesiv Ralph Fiennes sa iasa din sala de cinema. Din fericire, filmul are toate sansele sa ii captiveze un pic mai apoi.

Ce spun criticii despre The Reader?

Majoritatea cronicilor pentru film au fost pozitive. Dar, de remarcat, ca nici una nu a fost excesiv de entuziasmata. Kyle Smith pentru New York Post spune ca a gasit cea de-a doua parte a filmului pur si simplu emotionanta. Roger Ebert a inteles filmul la alt nivel – nu este un film despre Holocaust ci un film despre secrete si despre lucrurile pe care suntem dispusi sa le platim pentru a le ascunde. Peter Travers observa in review-ul pentru The Rolling Stone ca meritul este al lui Winslet si al empatizarii ei cu situatia. Winslet salveaza chiar si momentele in care filmul se poticneste, devenind mult prea schematic. Manohla Dargis pentru New York Times este printre putinii critici care se exprima in defavoarea The Reader, deoarece nu este de acord cu subiectul – care in opinia ei devine deja un subiect la care publicul este imun. Un altul este Matt Pais, mai revoltat de felul lui, dupa cum ne-am obisnuit spune si el in cronica din Chicago Tribune, ca i se pare filmul mult prea schematic la nivel de personaje si regie.

Pentru alte pareri, va invit si pe CineBlog sa cititi ce spun si ei despre The Reader. Au fost chiar mai generosi la nota, acordandu-i un 8.5.

The Reader nu este un film de neratat. Chiar nu ratati nimic daca nu il vedeti. Dar este un film frumos, cu cateva idei pur si simplu emotionante.